Parohia mixtă româno-elenă Brăila Arhiepiscopia Dunării de Jos Biserica Greacă Brăila

La începutul lunii iulie, Biserica Buna Vestire din Brăila, cunoscută tuturor sub denumirea de Biserica Greacă, a fost încadrată de către Ministerul Culturii în categoria monumentelor istorice de la grupa B la grupa A •clasificarea acestui monument într-o grupă superioară va ajuta la obţinerea unor finanţări la nivel guvernamental, dar pentru aceasta urmează să se deruleze un proiect, spre a se vedea exact despre ce investiţii este vorba

Prin Ordinul 2.487, din 1 iulie 2015, emis de Ministerul Culturii din România, Biserica Buna Vestire din Brăila, recunoscută ca Biserica Greacă, a trecut de la grupa de monument istoric de grupa B, de importanţă locală, la grupa A, de importanţă naţională şi universală. După Biserica Sfinţii Arhangheli, din Piaţa Traian, Biserica de la Măxineni şi Casa monahală de la Măxineni, Biserica Greacă a devenit astfel cel de al patrulea monument încadrat la categoria A, aspect care, după importanţa istorică, va ajuta şi la obţinerea unor finanţări de nivel guvernamental.

După o analiză atentă, de evaluare a clădirii din punct de vedere cultural, dar şi conform expertizei tehnice, din care reiese că această clădire este în risc structural şi impune emergenţa aplicării unor măsuri tehnice de intervenţie pentru asigurarea stabilităţii, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a avizat favorabil documentaţia întocmită de prof. dr. arh. Sergiu Nistor, în calitate de expert şi a hotărât clasarea Bisericii Greceşti în grupa monumentelor istorice de interes naţional şi universal.

Biserica Greacă "Buna Vestire" din Brăila a fost construită la iniţiativa comunităţii greceşti care a cerut şi primit de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 26 februarie 1863, aprobarea de a ridica din fonduri proprii o biserică.

Piatra de temelie s-a pus în acelaşi an, pe 8 septembrie, iar terminarea lucrărilor şi sfinţirea bisericii s-au făcut în 1872. Lăcaşul de cult egala ca mărime biserica Mitropoliei Atenei.

Arhitectul bisericii a reuşit să creeze o construcţie unică şi deosebită cu meşteri italieni, un lăcaş în care domină elemente antice elene, gotice şi renascentiste, într-o combinaţie omogenă a stilului neoclasic, caracteristic de altfel secolului al XIX-lea, biserica fiind construită după modelul bazilicii bizantine.

Interiorul bisericii a fost decorat de pictori celebri, români şi străini, printre care şi Gheorghe Tătărescu, care a pictat Sfinţii Apostoli - dintre firidele cupolei centrale - cu cei patru Sfinţi Evanghelişti, iar Catapeteasma este lucrată în foiţă de aur, de meşteri din Constantinopol.

Biserica are trei Sfinte Altare, cel central având hramul Bunei Vestiri, cel din dreapta fiind închinat Sfântului Nicolae, iar cel din stânga, sub care se află şi izvorul tămăduitor, având ca sfânt ocrotitor pe Sfântul Gherasim.

Importanţa spirituală a Sfântului Lăcaş se materializează în existenţa în partea stângă a Sfântului Altar, cu intrarea din curte, a unui izvor care a apărut ca o minune a Maicii Domnului şi a fost descoperit cu ocazia săpăturilor fundaţiei. Izvorul a fost captat într-o fântână cu adâncimea de 16 m şi este deschis credincioşilor de fiecare dată cu ocazia sărbătorii "Izvorul Tămăduirii", constituindu-se într-un prilej de pelerinaj pentru creştinii din ţară, dar şi din afara ei.

După un litigiu de ani de zile între comunitatea elenă şi Arhiepiscopia Dunării de Jos, care îşi disputau drepturile asupra lăcaşului de cult, recent, conflictul s-a încheiat pe cale amiabilă. Între timp, însă, pereţii s-au fisurat, au apărut infiltraţii şi igrasie în interior, apă de infiltraţie din acoperiş, în prezent existând un adevărat atac biologic pe faţada de nord-est, după cum susţin arhitecţii.

La începutul lunii iulie, Biserica Greacă a fost încadrată în categoria monumentelor istorice de interes naţional şi universal, ceea ce înseamnă că va putea obţine unele finanţări la nivel guvernamental. Pentru acest lucru urmează să se deruleze un proiect, pentru a se vedea exact despre ce investiţii poate fi vorba, după care se va şti exact cât va costa reabilitarea acestui lăcaş istoric.

Sursa: www.obiectivbr.ro | Autor: Tudorița Tarniță