Parohia mixtă româno-elenă Brăila Arhiepiscopia Dunării de Jos Biserica Greacă Brăila

A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE.

Informaţiile în legătură cu viaţa oraşului Brăila ne lipsesc până în anul 1350, când pentru prima dată este amintit în lucrarea geografică spaniolă “Libro del conoscimento”,sub numele de Drinago,în timp ce numele de astăzi se aminteşte într-un permis de transport şi comerţ, ce a fost eliberat negustorilor din Braşov la 20 ianuarie 1368 de către voievodul Ţării Româneşti, Vladislav I .Oraşul este amintit de hronograful bizantin Laonicos Halcocondilis, când prezintă campania sultanului Mohamed di 1462 împotriva voievodului Ţării Româneşti,Vlad Ţepeş.

Acesta ne mărturiseşte cum a fost atunci arsă ca pedeapsă “Brăila ,oraşul Dacilor, unde aceştia fac cel mai mare comerţ dintre toate oraşele ţării”.Brăila a fost ocupată de către turci la 1554, care pentru a păzi oraşul au construit imediat o fortăreaţă puternică ce domina portul şi fluvial.

Prin noul ei rol,ca important centru al turcilor pe Dunăre ce oferea posibilitatea unei comunicări rapide cu Constantinopolul prin intermediul fluviului şi al mării, Brăila a devenit un refugiu sigur al voievozilor români ce îşi pierdeau tronul.

În timpul stăpânirii turceşti, îşi avea reşedinţa în Brăila mitropolia Proilaviei( a Brăilei), ce ţinea de Patriarhia Ecumenică.Sub jurisdicţia mitropoliei Proilaviei intrau toate regiunile învecinate ce erau sub stăpânirea turcilor.Toţi ierarhii mitropoliei până la desfinţarea ei în 1829 erau greci.Biserica mitropoliei din Brăila avea ca hram pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil şi era construită pe malul Dunării unde a funcţionat până la 1846, când a fost părăsită iar mai târziu demolată.

În urma tratatului de la Adrianopol (1829),Brăila a fost restituită Ţării Româneşti, fapt ce a condus la dezvoltarea rapidă a oraşului.

Elementul grecesc a existat şi înainte de 1829 însă, prin condiţiile favorabile practicării comerţului numărul grecilor s-a mărit în general cu emigranţi din insulele ionice, care aveau cetăţenie engleză şi găseau uşor de lucru.Primul grec care a investit pe scară mare în navigaţia pe Dunăre a fost Stefanos Xinos, care a venit la Brăila din Londra între anii 1857-1858 şi a înfiinţat “Societatea de Navigaţie Greco-Răsăriteană”.În 1873 mai mult de jumătate din populaţie era de etnie greacă.Biserica a avut şi are şi azi cea mai mică enorie din oraş.La început 300 de familii de greci apoi din 1974, de cân a de venit biserică parohială mixtă are şi români în total un număr d 598 de familii cu 1196 de suflete.

Pe lângă greci şi români sunt şi un număr apreciabil de evrei.Actualmente ,majoritatea enoriaşilor au o situaţie material precară , bătrâni suferinzi,personae de etnie romă, singuri I trişti.

B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE.

Comunitate greacă din Brăila s-a înfiinţat la 18 februarie 1863 prin votul a 315 greci ce s-au întrunit la Clubul lui Ioanis Rallis.Persoanele marcante ale Comunităţii greceşti au înfiinţat o epitropie şi au hotărât costruirea unei biserici, unde Sfânta Liturghie să se săvârşească şi în limba greacă.La 26 februarie 1863, epitropia comunităţii greceşti a trimis un memoriu domnitorului Alexandru I.Cuza (1859-1866), în care .îi cereau permisiunea construirii unei biserici a comunităţii închinată Bunei Vestiri. Biserca a fost numită”Buna Vestire”, dar are trei Sfinte Altare ( Buna Vestire,Sfântul Nicolae-sud şi Sfântul Gherasim,apărătorul Chefaloniei,-nord).La 13 aprilie 1863, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Cristian Tell, în urma intervenţiei prefectului Brăilei, Gheorghe Iorgulescu, a ordonat Consiliului Municipiului Brăila să acorde comunităţii greceşti o biserică care să funcţioneze în limba greacă, deoarece dintre cele o mie şase sute de vapoare care veneau anual în portul Brăila jumătate erau greceşti.Permisiunea a fost dată la 15 mai 1863 de către domnitorul Alexandru I. Cuza şi astfel la 8 septembrie 1863 a avut loc slujba de punere a pietrei de temelie.La săparea temeliilor a fost descoperit un izvor ulterior captat într-o fântână,chiar sub Altarul Sfăntului Gherasim apărătorul Chefalonie, unde se oficiază slujba de Izvorul Tămăduirii în Săptămâna Luminată.Izvorul se găseşte la o adâncime de 15 metri şi are proprietăţi vindecătoare.

Biserica a fost sfinţită la 29 octombrie 1872 de către Prea Sinţitul Episcop Melchisedec Stefănescu al Dunării de Jos,preoţi fiind Grigorie Gogos şi Sava Iosifidis.Prin purtarea de grijă a arhimandritului Grigorie Gogos la 20 oct.1873 s-au sfinţit şi celelalte două Sfinte Mese ,cea de nord şi cea de sud,în cinstea Sfântului Gherasim şi Sfântului Nicolae.În 1990 la biserica Buna Vestire au slujit Sfânta Liturghie Prea Fericitul Părinte Daniel, atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei,Înaltpreasfinţitul Casian al Dunării de Jos,cu prilejul simpozionului naţional de arhitectură bisericească.

Vizita Majestăţii Sale Regele Mihai şi Regina Ana în data de 19 iunie 1988,participând la oficierea unui Te-Deum deicat Majestăţilor lor.

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii,Excelenţa Sa Domnul James Rosapepe cu soţia, au vizitat biserica în data de 24 februarie 1999. În 1999 am primit vizita Înaltpreasfinţitului Mitropolit Panteleimon de Veria .

Biserica greacă Buna Vestire din Brăila este sub formă de cruce înscrisă liberă cu nartex,dimensiuni interioare 21x43m cu absida Sfântului Altar.Arhitectul Avram Ioannidis, a folosit ca bază un nucleu de cruce înscrisă ce se sprijină pe patru stâlpi cu forme speciale,care se prelungeşte de-a lungul bisericii dând clădirii o deosebită lărgire.Arhitectul a reuşit să creeze o construcţie unică şi deosebită cu meşteri italieni, în care domină elementele antice elene, gotice şi renascentiste,combinaţie neoclasică caracteristică sec.XIX.Încă din 7noiembrie1866, epitropia îi scria lui Nicolaos Mitrelias din Livorno pentru procurarea a opt coloane în stil corintic cu înălţime de 11,50 metri.La 17 septembrie 1869 a sosit în portul Galaţi un vapor sub pavilion francez cu 61 de ţevi(50 buc.drepte şi 11 îndoite) pentru asigurarea solidităţi bisericii elene.

Meşterul Italian Fernando Iacevoli este cel care a ornate interiorul bisericii Buna Vestire.La 9 martie 1871 acesta se adresa epitopiei exprimând disponibilitatea de a realiza şi monta capitelurile din interior ,frizele şi arhitravele.În 1872 , după moartea maestrului Fernando Iacevoli,care realizase schiţele capitelurilor I care a propus îmbrăcarea în marmură a coloanelor ,lucrările au fost finalizate de catre decoratorul Giachimo Brolca, ucenicul meşterului Fernando Iacevoli. Pardoseala şi amvonul au fost realizate de Rolf Schuman, de la compania arhitectului Comisiei Centrale a Dunării de la Galaţi,Oscar Schwab.

Marii binefăcători ai bisericii au fost:Ioanis Sechiaris, Paraschevi Sechiaris, Dimitrios Anagnostopoulos, Emanuil Pnagacos, Dimitrie Carousos, dar au fost şi români ca Grigore Naum, Gheorghe NicolauŞi Dimitrie Damian.

Pictura bisericii s-a făcut în ulei şi se înscrie în Şcoala Nazarinenilor cu elementele lor caracteristice.S-a săvârşit în trei faze: la 1872, Gheorghe Tattarescu a pictat o parte, Pantocratorul şi cei patru sfinţi Evanghelişti,apoi între 1901-1903 ,s-a continuat picture de către Constantinos Livadas Liohis şi a fost finalizată între 1945-1946 de către Dimitrie Belizarie.

Tâmpla bisericii a fost lucrată în stil neoclassic de catre meşteri din Constantinopol ,este de culoare albă cu decoraţii aurite în basorelief.

Icoanele portabile ale iconostasului au fost pictate de către Matache Orăşeanu şi de V. Robea din Galaţi.Multe icoane poartă şi semnătura ierodiaconului Ioanis Chiriacos care a slujit ca ieridiacon al bisericii greceşti până în 1920, când a fost hirotonit preot în biserica Sfânta Treime a Facultăţii de Teologie din Halki de către episcopul Seleuciei Gherman şi din acel an aslujit la comunitate greacă din Sulina,la biserica Sfântul Nicolae.Prima icoană cu semnătura lui este din 1913.Există icoane cu semnătura lui până în 1920.

Din numărul mare de icoane cea mai însemnată este icoana Maicii Domnului Odighitria cu iconostas, donaţie a marelui comerciant de cereal,Ioannis D. Rallis.Caracteristicile artistice ale icoanei ne conduc să o datăm în sec.XV, după forma feţei şi nimbul Maicii Domnului, fără să excludem o datare a ei ulterioară.

Candelabrele sunt grandioase din cristal de Murano şi Boemia , deasemenea sfeşnicele metalice lucrate la un atelier din Constantinopol. În 1899, Primăria Brăile , în înţelegere cu comunitatea greacă a hotărât să folosească clopotniţa bisericii drept foişor de foc ,fiind cea mai înaltă clădire din oraş.

La 14 martie 1866 se cerea ,prin Protoieria Brăila, canonica permisiune pentru pentru preotul Dimitrie Sachelarie Kapatos,venit din Austria şi care avea toate documentele de preoţie în ordine,să slujească temporar la paraclisul bisericii elene,pe perioada Sfintelor sărbători ale Paştilor.

Totodată Episcopul Melchisedec, la solicitarea epitropiei, ordona Protoieriei Brăila să rânduiască ca preoţii Constantin Vasile şi Radu Mihăilescu, care slujeau la biserica Sfinţii Arhangheli,să-l ajute pe preotul Dimitrie Sachelarie,care era înaintat în vârstă şi făcea faţă cu greu îndatoririlor bisericeşti.

  1. Pr. Antonios Terpandros din Lesbos-1866
  2. Pr.Ioannis Mavrochefalos-1869
  3. Pr.Sava Iosifides din Prusa- 1869
  4. Pr.Gherasimos Carlos-1869
  5. Pr.Antonios Nicolau-1869-1870
  6. Arhim.Grigorios Gogos di Vatousa Lesbosului 1871-1874
  7. Pr.Arsenios Moulina-1874-1881
  8. Hrisanthos Ieroclis din Trapezunta 1874-1880,mitropolit de Maronia -1888-1893
  9. Pr.Ioannis Vretos din Hios 1883
  10. Pr.Gherasimos Travlos din Chefalonia ­-1884
  11. Pr.Gheorghios Manghinas-1887
  12. Pr. Gheorghios Lecatos din Chefalonia -1887
  13. Pr.Gheorghe Lecatzas din Chefalonia-1891-1893
  14. Pr.Vasilios Serghios din Tinos-1894
  15. Arhim.Sofronios Pavlidis din Pont-1898-1901
  16. Pr. Gheorghios Vretos din Exoghis Itachi-1901-1908
  17. Arhim.Gherasimos Harocopos din Chefalonia -1901-1909
  18. diac.Arsenios G.Davis din Chefalonia -1901
  19. diac.Ioannis Chiriacos-1901-1920-pictor
  20. Arhim.Parthenios Fotiadis din Constantinopol -1902-1915 ,unchiul Sanctităţii Sale, Bartolomeu I al Constantinopolului.
  21. Arhim.Hariton Panagopoulos din Patra -1908
  22. Arhim. Pangratios Vatopedinos -1908-1922
  23. Pr.Panaghis Caligas Gavrilatos din Chefalonia -1910-1921
  24. Arhim.Neofitos Calogheros din Chefalonia 1912
  25. Pr. Panaghis Economu din Constantinopol -1915
  26. Arhim.Meletios Lucachis din Rodos, 1915-1921(episcope de Hristoupoleos -1926-1946)
  27. Arhim. Ilarion Vasdecas din Castoria -1917
  28. Pr. Filimon Vlahopulos Vrionis din Chefalonia -1921
  29. Arhim. Vasilios Leventis -1921
  30. Pr. Gheorghios Papadopulos din Vatousa Lesbosului -1923-1936
  31. Arhim. Grigorios Theoharidis din Constantinopol -1938
  32. Arh. Anatolios Gheorghiadis din Cipru 1946
  33. Pr. Theodoros Kentridis -1946-1949

Preoţi români care au slujit prin rotaţie.

  1. Pr. Holbură V.1949-1950
  2. Pr. Georgescu A. şi Holbură V.-1951-1959
  3. Pr. Mateescu Alexandru şi Mircioiu Mihai-1959-1966
  4. Pr. Bănuţ Dobrin-1967-1988
  5. Pr. Creţu Dumitru-1988-2013
  6. Pr. Nicolescu Veselu Filip -1990-prezent
  7. Pr.Sima Doru-2014-prezent

C. CIMITIRUL.

Parohia nu deţine cimitir.

D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT.

Arhim.Grigorios Gogos ,slujitor al bisericii între 1871-1874, propune înfiinţarea unui licu şi a unui ziar local grecesc pentru progresul moral şi spiritual al conaţionalilor din acest oraş. Epitropia a avut o preocupare permanent pentru corul bisericii greceşti. Exista şi un cor de muzică bisericească al Asociaţiei filarmonice elene din Brăila.

E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI.

În prezent la biserica Buna Vestire slujesc preoţii Nicolescu Veselu Filip şi Sima Doru, desfaşurând un program liturgic constant.Biserica este deschisă în fiecare zi,preotul de serviciu fiind zilnic în biserică.Se desfăşoară activităţi filantropice la hramurile bisericii şi la momentele necesare.